Cei care au cucerit Bucureştiul - Episodul 1
Investigaţii
Scris de ionut on Joi, 01 Decembrie 2011 14:06   

imagmr63Blocuri masive, apărute în liniştitele cartiere de case vechi, vile de patrimoniu dărâmate lent, prăbuşite în timpul nopţii, aprobări şi autorizaţii voit evazive, planuri de urbanism fantomatice, ilegalităţi ştiute şi consimţite de toată lumea: miniştri, primari, arhitecţi şi beneficiari ai afacerilor imobiliare. 
Bucureştiul a fost desfigurat de autori care au ţinut la anonimat tot atât cât au ţinut la propriile întreprinderi.


În perioada următoare, de-a lungul mai multor episoade, EVZ va încerca să dezvăluie numele celor care au făcut posibilă metamorfoza nefastă a Capitalei, completând o iniţiativă de vara trecută a Ministerului Culturii şi Cultelor (MCC).
În iunie 2009, MCC a publicat, în 3.000 de exemplare, „Cartea Neagră – distrugerea Patrimoniului Arhitectural şi Urbanistic din România”. Potrivit ex-ministrului Theodor Paleologu, „Cartea Neagră” a avut ca scop prezentarea tipologiei distrugerilor arhitecturale din ultimii ani. 

 



Inventarul incomplet al clădirilor-problemă


Cartea este neagră la propriu, are toate paginile închise la culoare, dar e „albă” în conţinut. Cazurile îndosariate de autorii volumului sunt lipsite de orice reper al apariţiei lor în peisajul urban: circuitul autorizărilor, numele proiectanţilor, ale beneficiarilor sau ale primarilor care au dat aprobările etc. „Nu ne-am gândit la asta”, spune fostul ministru Paleologu. Arhitecta Hanna Derer, coordonatoarea grupului care a realizat „Cartea Neagră”, are o altă versiune: „Am vrut să o publicăm cât mai repede, iar această documentare ne-ar fi luat mult timp”. Expeditivitatea nu a ajutat la mare lucru: ceea ce se anunţa o apariţie în serial, inventariind exemple din toată ţara, judeţ cu judeţ, s-a oprit după primul volum. 
„N-am mai fost ministru să mă ocup de acest proiect”, motivează Theodor Paleologu. „În locul acestui document, a cărui eficienţă este minoră, aş fi preferat să existe o modificare a Legii 422, a monumentelor istorice, care să facă imposibilă repetarea situaţiilor prezentate în carte”, spune arhitectul Dan Marin, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Bucureşti. 

CONTRADICŢIE 

Sediul preşedintelui, „demolat” de arhitecţi


În octombrie 2009, Traian Băsescu şi-a făcut sediu de campanie într-o clădire dată ca exemplu negativ în „Cartea Neagră”: „Edificiul (de pe strada Lipscani, nr. 90 - n.r.) a abandonat orice element identitar şi constituie o prezenţă străină care afectează întreaga zonă protejată, (...) care este strada Lipscani”, se arată în „Cartea Neagră”. Coordonatoarea albumului, arhitecta Hanna Derer, a semnat şi raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit.

 

„E vorba de răspundere instituţională. PDL şi stafful de campanie al domnului Băsescu sunt cei care au ales acest sediu. Pe ei să-i întrebaţi de ce!”, a transmis, prin intermediul unei secretare, Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al preşedintelui.  „Un sediu de campanie nu trebuie să respecte criterii estetice”, spune Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al preşedintelui în campania electorală. Deputatul PDL Gheorghe Albu, responsabil cu logistica în campanie, declară: „Nu ştiam nimic despre această clădire. Am ales-o fiindcă era la stradă şi avea un anunţ pe care scria «De închiriat». Am plătit 10.000 de euro pe lună”. Clădria a fost ridicată de Ecosystima Construct, împreună cu Biserica Sfântul Silvestru, proprietara terenului.



EXPLICAŢIILE UNUI FOST MINISTRU

„Poate că Onţanu nu are sensibilitatea mea”


Fostul ministru al culturii vorbeşte despre sediul de campanie al preşedintelui Băsescu şi despre controversatul primar al sectorului 2, Neculai Onţanu, acuzat de Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul” că, în 2007 şi 2008, a propus spre aprobarea consiliului local 48 de Planuri Urbanistice de Detaliu ilegale (din 58 verificate de Inspectoratul de Stat în Construcţii). 

EVZ: Traian Băsescu a avut sediul de campanie într-o clădire prezentă în „Cartea Neagră”.
Toader Paleologu: Nu-l poţi acuza pe cel care foloseşte un spaţiu de faptul că acel spaţiu a fost construit în trecut. (…) Această clădire este ca nuca în perete. În general, zona Lipscani este o tristeţe.

Preşedintele Băsescu l-a decorat pe primarul Onţanu cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler „în semn de apreciere deosebită pentru devotamentul pus în slujba cetăţenilor, pentru contribuţia personală la revigorarea culturală şi spirituală a Capitalei”…
E o parte a adevărului. Dar e şi cealaltă: trebuie mai multă atenţie faţă de zonele protejate. A instalat statui foarte bine alese, de Vasile Gorduz: a lui Eliade la Mântuleasa, a lui Ţuţea la Biserica Popa Soare. Are merite. (…) Probabil că dl Onţanu nu are sensibilitatea pe care eu o am faţă de zona în care am crescut. 

E vorba că nu a respectat paşii ceruţi de lege, nu că e insensibil.

Da, dar e o legătură între cele două. Din punctul acesta de vedere am a-i face o groază de critici. Toată zona (veche a sectorului 2 - n.r.) se duce de râpă. Evoluţia asta catastrofală e o temă din ultimii ani. Probabil, sunt oameni care l-au votat pe Onţanu în 2000, în 2004, dar care nu mai sunt mulţumiţi de ce se întâmplă acum. 

Daţi-ne un exemplu de proiect imobiliar pe care l-aţi oprit cât aţi fost ministru!
Pe strada Eminescu exista un proiect foarte ambiţios (Dorobanţi Tower Diamant - n.r.) care presupunea fie demolarea unor clădiri istorice, fie construirea în imediata lor apropiere. L-am oprit prin clasarea în regim de urgenţă a acelor clădiri. 

PATRIMONIU

Clădiri istorice ale Capitalei au fost degradate prin lucrări neautorizate

Zidurile unei clădiri-monument istoric, situate pe Bulevardul Lascăr Catargiu, nr. 15, au fost găurite, ilegal, de funcţionarii Agenţiei Naţionale de Integritate, pentru montarea unor aparate de aer condiţionat. Casa are mai bine de o sută de ani, se află într-o zonă protejată şi a fost proiectată de arhitectul Ion D. Berindei, cel care a desenat şi planurile Palatului Cantacuzino - actualul Muzeu Naţional „George Enescu”. 
„Monumentul istoric de pe Bd. Lascăr Catargiu, nr. 15, este casa generalului Eraclie Arion, construită în 1897, în imitaţia de stil Ludovic al XVI-lea pe care o cultivau atunci arhitecţii francezi. Ca elev al lor, I.D. Berindei a copiat aici întocmai faţada unei case care există până azi la Paris, la nr. 10, pe strada Washington”, explică istoricul Andrei Pippidi. Orice modificare la clădirile-monument istoric se face doar cu aviz de la Direcţia de Cultură. 
Horia Georgescu, secretarul general al ANI, recunoaşte că a încălcat legea pentru montarea aparatelor de aer condiţionat: „Nu avem aviz, e-adevărat. (…) Era foarte cald. Ia să veniţi dumneavoastră să staţi într-o mansardă, la 40 de grade!”. „Nici dacă ar fi avut aviz de la Direcţia de Cultură, cei de la ANI n-ar fi trebuit să găurească zidurile unei asemenea case”, crede arhitectul Dan Marin, vicepreşedintele OAR Bucureşti.


ILEGALITATE. Angajaţii ANI au găurit o clădire-monument istoric


REGIE DE „OSCAR” 

Turnuri de birouri în zona protejată de lege

Una dintre clădirile prezentate în „Cartea Neagră” este Maria Rosetti Tower, de pe strada Maria Rosetti, nr. 6, ridicată între 2006 şi 2007 în zona protejată nr.17 a Capitalei (CA Rosetti - Maria Rosetti - Popa Petre). Potrivit datelor obţinute de EVZ de la Direcţia de Cultură, clădirea nu a primit aviz în faza adoptării Planului Urbanistic de Detaliu. Mai mult decât atât, indicatorii CUT şi POT pe baza cărora a fost autorizată (6 şi 80%) sunt mult mai mari decât cei maxim admişi în zona protejată nr.17 (3,25 şi 60%). Inspectoratul de Stat în Construcţii Ilfov, sesizat de EVZ, a întârziat să se pronunţe asupra acestui caz. 

Sediu pentru Pizza Hut


Construcţia are 9 etaje şi este exploatată de „Maria Rosetti Invest”, un SRL care îi are ca acţionari pe Hussam Sirawan, cetăţean român, originar din Siria, şi pe Daniel Niculae. Acesta din urmă a preluat părţile sociale de la vărul său, Alin Niculae - patronul „Oscar Downstream”, cel mai mare trader independent de pe piaţa carburanţilor. În 2009, cifra de afaceri a „Oscar Downstream” a depăşit 250 de milioane de euro. CFR Călători, CFR Marfă, regiile de transport din Craiova, Braşov şi Suceava s-au aprovizionat de la această companie acum un an. Potrivit analistului imobiliar Radu Zilişteanu, Maria Rosetti Tower ar fi putut costa între 18 şi 25 de milioane de euro. 
Niculae contrazice această evaluare: „Clădirea în sine ne-a costat 9,5 milioane de euro. Pe teren am dat 1 milion de euro”. Investiţia se amortizează cu viteză. Companii ca Philip Morris, Pizza Hut, KFC sau Discovery Network şi-au stabilit aici cartierul general. Sursele EVZ declară că, pentru închirierea etajelor 6, 7, 8 şi 9 (aproximativ 30% din suprafaţa clădirii), Philip Morris plăteşte, lunar, 55.000 de euro, adică 660.000 de euro pe an. „N-am coborât deloc chiriile de când cu criza economică. Ca dovadă, primele două etaje sunt libere. Cine n-are bani să stea în centru să se mute în Pipera”, spune patronul „ Oscar Downstream”. 

Preţul arhitecţilor


Niculae şi Hussam ar fi dorit să mai adauge 4 etaje clădirii, însă, în iulie 2007, nu au primit aviz de la Comisia Tehnică de Urbanism a Capitalei. „S-a dorit să fie un reper pentru zonă. În felul acesta (construirea altor patru etaje - n.r.) s-ar rezolva şi unele probleme de vecinătate cu celelalte clădiri”, pleda arhitectul Marian Moiceanu pentru proiectul său, acum trei ani. Astăzi, îşi aminteşte altceva: „La şedinţa aceea, am recunoscut că s-ar ajunge la o înălţime exagerată”. Cât despre faptul că opera lui a ajuns în „Cartea Neagră”, Moiceanu se resemnează: „Ca arhitect, dacă accepţi să proiectezi aceste clădiri, îţi şi asumi oprobriul. (…) O soluţie destul de nefericită în sensul că e destul de masivă. Nu se potriveşte în context. Legiuitorul, care a dat legi, PUD-uri şi PUZ-uri, e în primul rând responsabil pentru acest lucru, nu arhitecţii, care urmează cerinţele beneficiarilor”. 

Moiceanu nu s-a aflat chiar în relaţie de prestator de servicii - client cu patronii „Maria Rosetti Invest”. „Suntem prieteni de familie”, dezvăluie Alin Niculae. Potrivit arhitectului, firma sa de proiectări, M&M Concept, percepe între 3,7% şi 4% din valoarea unei investiţii, calculate la 600 de euro/mp, adică aproximativ 220.000 de euro în cazul de faţă. Alin Niculae a apelat la nume importante ca să-şi ridice buildingul pe strada Maria Rosetti. Moiceanu este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, iar arhitectul Florin Machedon, autorul PUD-ului care a precedat eliberarea autorizaţiei de construire, este şeful catedrei de urbanism a aceleiaşi universităţi.


MARIA ROSETTI TOWER. Clădirea a depăşit indicatorii zonelor protejate


ECLIPSĂ TOTALĂ

„Nu mai avem nimic!”

Cunoscutul medic gastroenterolog Alexandru Oproiu, locatar al blocului interbelic lângă care s-a ridicat Maria Rosetti Tower, spune cum a fost afectat de noua clădire: „De când a apărut blocul ăsta, s-a schimbat microclimatul zonei. Eu credeam că o să fie un adăpost formidabil. Ei bine, se fac pe deasupra nişte curenţi şi vârtejuri mai puternice decât vântul de pe stradă. Când ies din casă, îmi zboară pălăria de pe cap. Nu mai avem lumină, soare, arbori, nu mai avem flori, nu mai avem locuri de parcare, nu mai avem nimic”.

(Articol publicat în data de 18 februarie 2010, în "Evenimentul zilei") 

 

.