Documentare

Mario Vargas Llosa, la Nobel: "Lumea nu poate exista fără ficţiune"
Scris de ionut on Marţi, 09 August 2011 12:20   

llosa

În discursul de acceptare a Premiului Nobel, ţinut în faţa Academiei Suedeze, Mario Vargas Llosa, 74 de ani, a vorbit despre misiunea subversivă a literaturii, reiterându-şi opinia potrivit căreia momentul în care oamenii au început să inventeze şi să spună poveşti a fost crucial pentru destinul civilizaţiei.

"Flaubert m-a învăţat că talentul înseamnă disciplină neabătută şi o mare răbdare. Faulkner, că forma - scrisul şi structura - înalţă sau împovărează subiectele. Martorell, Dickens, Balzac, Tolstoi, Conrad, Thomas Mann, că volumul şi ambiţia sunt tot la fel de importante într-un roman pe cât sunt abilitatea stilistică şi strategia narativă.Sartre, că un cuvânt este un act şi că un roman, o piesă de teatru sau un eseu, angajate în actualitate şi în cele mai bune opţiuni ale ei, pot schimba cursul istoriei. Camus şi Orwell, că o literatură dezbărată de morală este inumană, şi Malraux, că eroismul şi epicul sunt tot atât de posibile în prezent pe cât erau în vremea argonauţilor, a Odiseei şi a Iliadei".(...)

 © Nobel Foundation 2010

  File Under:  Documentare  |  
 
Cioran către tată: "Cruţă-te! Atâta zel într-o ţară de chiulangii mi se pare inexplicabil"
Scris de ionut on Marţi, 09 August 2011 12:10   

cioran

Corespondenţa pe care Emil Cioran a purtat-o cu familia a fost publicată la Editura Humanitas, în 1995 – anul morţii filosofului. Volumul care reunea respectiva selecţie era intitulat „Scrisori către cei de-acasă” şi se deschidea, din prefaţă, cu avertismentul că în paginile cărţii era redată - „din varii motive, lesne de înţeles” - doar o parte a corespondenţei semnate de autor. În vitrina on-line a obiectelor licitate la Paris pot fi citite mai multe scrisori care nu se regăsesc în volumul din 1995 şi nici în ediţiile succesive ale aceleiaşi cărţi.

  File Under:  Documentare  |  
 
"Frumuseţea şi infernul", a doua cartea a lui Saviano, scriitorul italian vânat de mafie
Scris de ionut on Luni, 08 August 2011 12:19   

saviano

În urmă cu două săptămâni, stafful lui Roberto Saviano (30 de ani), cel mai bine vândut scriitor italian contemporan, a anunţat că cititorii nu vor mai putea lua legătura aşa de uşor cu autorul "Gomorei", deoarece acesta s-a retras să scrie următoarea carte. 

Ar fi a cincea, după bestsellerul "Gomora" (vândut în 6 milioane de exemplare), culegerea de eseuri "Frumuseţea şi infernul" (500.000 de exemplare vândute doar în Italia), volumul de povestiri "Contrariul morţii" şi transcrierea unei emisiuni TV intrată în librării cu titlul "Cuvântul împotriva Camorrei". 

Pasul înapoi făcut acum de Saviano este o retragere suprapusă celei în care oricum trăieşte de trei ani, după ce mafia din Campania - Camorra - pe care a descris-o cu minuţiozitate în "Gomora", a anunţat că îl va ucide. 

  File Under:  Documentare  |  
 
A trăit un secol. A construit un oraş
Scris de ionut on Luni, 08 August 2011 00:25   

pragerUnul dintre cei mai importanţi constructori români din perioada interbelică s-a născut în anul în care a fost inaugurat Ateneul şi a murit când prindea viaţă Casa Poporului. Emil Prager a văzut lumina zilei în 1888, în familia unor austrieci originari din Moravia - veniţi în România pe urmele Regelui Carol I. I-a fost elev lui Anghel Saligny şi a construit zeci de clădiri publice în perioada interbelică.

(...) Emil Prager a construit Palatul Regal al României, Palatul Foişor din Sinaia, Palatul Ministerului de Interne, Academia Militară, Biblioteca Universitară din Iaşi, Spitalul Elias. A refăcut, fără să ceară vreun ban de la stat, cupola Ateneului Român, distrusă în război. A construit catedrala din Hunedoara, calea ferată dintre Ploieşti şi Târgovişte, un tronson feroviar între Bumbeşti şi Livezeni, fabrica de cauciucuri de la Floreşti, termocentrale, ţesătorii, silozuri, şosele în Ilfov, Argeş, Prahova şi Bacău.

A fost primul inginer care a ridicat o biserică de la locul ei, elevând-o pentru lucrările de amenajare a unor lacuri. A proiectat structura din beton armat a Muzeului Ţăranului Român, pe cea a sediului ziarului "Universul" şi pe cea a Şcolii de Arhitectură "Ion Mincu". A construit zeci de vile şi blocuri, hoteluri, clădiri de birouri sau imobile colective de lux. Când le dădea în folosinţă, se semna pe ele, ştanţându-le - pe zidul de la stradă, la nivelul unui stat de om, solemn, în majuscule - "PRAGER".

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, îşi aminteşte cum a fost portretizat Prager, în 1978, la aniversarea vârstei de 90 de ani, de către profesorul inginer Alexandru Gheorghiu: "Numele de Prager era o garanţie atât pentru beneficiari, cât şi pentru furnizori. A contracta cu dânsul reprezenta o certitudine de îndeplinire corectă şi în cele mai bune condiţii a obligaţiilor asumate. Printre furnizori circula o vorbă: «Inginerul Prager este ca Banca Naţională»".

Citiţi mai mult: Emil Prager: A trăit un secol. A construit un oraş > EVZ.ro

  File Under:  Documentare  |  
 
Părintele cartierului Primăverii, medaliat la New York
Scris de ionut on Luni, 08 August 2011 00:19   

doicescu

Octav Doicescu a conceput Parcul Herăstrău, a desenat primele case în cartierul Jianu, numit astăzi Primăverii, şi a repurtat cel mai mare succes înregistrat vreodată de România la o expoziţie internaţională. A proiectat clădirea Operei, imobile pentru activităţi sportive, blocuri rezidenţiale şi - ultimul gest al unei cariere longevive – a conceput ansamblul Politehnicii Bucureşti.
(...)În 1939, a fost însărcinat să proiecteze o casă românească la expoziţia internaţională de la New York. Lucrarea lui s-a bucurat de un foarte mare succes şi a fost recompensată cu medalia de argint a târgului.

Ca urmare, Fiorello LaGuardia - legendarul primar al New Yorkului - i-a conferit, în octombrie 1939, titlul de cetăţean de onoare al oraşului.
(...) Dinu Patriciu, actualul proprietar al casei pe care Octav Doicescu a proiectat-o pentru sine însuşi în cartierul Jianu - în care arhitectul a trăit, a desenat şi a murit, în 1981 -, spune că a achiziţionat imobilul şi din motive sentimentale: "În primul rând, e un monument de arhitectură şi ar fi fost păcat să se risipească din cauza prostului-gust al unui nou proprietar. Nu i-am fost student domnului profesor Octav Doicescu, dar, pe vremea aceea, toţi îl ascultam cu încântare şi îl numeam, cu drag şi respect, «Moşul»".

Patriciu a pus o placă de marmură la intrarea în casă, cu următoarele vorbe, gândite acum 75 de ani de cel care a conceput imobilul: "Locuitorii acestui oraş, deasupra proprietăţilor individuale, au o proprietate comună: frumosul". E un citat desprins din broşura pe care Octav Doicescu a semnat-o alături de Marcel Iancu şi Horia Creangă - "Către o arhitectură a Bucureştilor" - un compendiu de principii inovatoare, idei limpezi şi generoase, dar şi fraze care astăzi ar părea adevărate erezii la adresa patrimoniului naţional construit.(...)

Citiţi mai mult: Părintele cartierului Primăverii, medaliat la New York > EVZ.ro


  File Under:  Documentare  |  
 


.