Interviuri

Vânzătoarea manuscriselor lui Cioran: "Bunicii mei erau aromâni"
Scris de ionut on Luni, 08 August 2011 01:07   

tacouReporter: V-aţi cunoscut bunicii? Când aţi venit prima oră în România? 

Laurence Tacou: Mi-am întâlnit pentru prima oară bunicii români, Ştefan şi Maria, în 1969. Aveam în jur de 16 ani. A fost foarte emoţionant. Aceasta a fost prima mea călătorie în România şi, împreună cu verişorii, cu fratele şi cu surorile mele, am mers la schi, la Poiana Braşov, o staţiune care tocmai se deschisese. Mi-amintesc că, la căderea serii, lupii apăreau pe pârtii.

Vânzând manuscrisele lui Cioran aţi făcut posibilă împrăştierea lor în lume. Credeţi că a fost o decizie etică din partea dumneavoastră, ţinând cont de ceea ce îi datorează Editura L’Herne lui Cioran? Cum credeţi că ar fi văzut el gestul dumneavoastră?

Vânzarea stipula că toate documentele puteau fi cumpărate într-un singur lot, ceea ce s-a şi întâmplat. În ceea ce mă priveşte, a trebuit să fac un important împrumut pentru a plăti manuscrisele, împrumut pe care trebuia să-l returnez şi nu eram doar eu cea care să hotărască vânzarea lor. Cred că Cioran, care era orice numai materialist nu, ar râde de a gita ţia extravagantă - care ilustrează perfect gândirea lui - stârnită în jurul manuscriselor sale.

Citiţi mai mult: Vânzătoarea manuscriselor lui Cioran: "Bunicii mei erau macedo-români" - Exclusiv EVZ > EVZ.ro

  File Under:  Interviuri  |  
 
Mario Muchnik: "Când Cortázar îşi desfăcea braţele, era imens. Cât generalul De Gaulle"
Scris de ionut on Luni, 08 August 2011 00:03   

muchnik

"(...)Reporter: Şi Cortázar a venit la moara dumneavoastră?
Mario Muchnik:
Da. După aproape două săptămâni, mi-a telefonat, întrebându-mă, plin de candoare și ingenuitate: "Mario, ai fost serios când mi-ai vorbit despre vacanţa petrecută în moara aia?" "Julio, nu mă jigni! Crezi că aş fi făcut o glumă?! Vom sta la acea moară de pe 1 pe 31 august. Te aşteptăm acolo oricând vrei să vii". A venit şi a petrecut împreună cu noi două săptămâni.

A fost nevoit să plece pentru că trebuia să se întoarcă la Paris, unde avea programată o consultaţie la medicul hematolog care îl îngrijea.

Îi spunea "doctorul Dracula", şi îl poreclise aşa în mod întemeiat: nu doar că era hematolog, dar avea dinții proeminenţi, apărea în faţa pacienţilor cu părul pieptănat pe spate şi obişnuia să acorde consultaţii la miezul nopţii! În ultima zi petrecută la moară, după ce eu am terminat de făcut fotografiile cu el, Cortázar ne-a spus, trăgând sticla de whisky de lângă maşina de scris - unde o ţinea întotdeauna: "Astăzi e ziua mea de naştere!".

Era 26 august. Am ciocnit, am băut şi am încercat să-l sărutăm, dar era mult prea înalt pentru noi...". 

Citiţi mai mult: Galeria alb-negru a scriitorilor sud-americani, la Cărtureşti > EVZ.ro

  File Under:  Interviuri  |  
 
Dinu C. Giurescu: "Ce fel de ţară mai e şi România?"
Scris de ionut on Duminică, 07 August 2011 22:06   

giurescu art

"Reporter: Titlul cărţii dumneavoastră, "Arhitectura Bucureştilor încotro?", e flatant pentru Capitală. Se subînţelege că arhitectura Bucu reştiului a mers bine până la un punct, când au apărut derivele. Chiar a existat o perioadă în care arhitectura Bucureştiului a evoluat armonios? Presa interbelică scria des despre neregulile din urbanismul acelor ani.

Dinu C. Giurescu:
Până la al Doilea Război Mondial, arhitectura Bucureştiului s-a dezvoltat în mod natural. N-a venit cineva s-o forţeze. Au fost construite cartiere de locuinţe ieftine, precum cel din Vatra luminoasă, vilele din parcul Filipescu, aflat între Bulevardul Aviatorilor şi Calea Dorobanţilor, locuinţe pentru meseriaşi, pe Bulevardul 1 Mai (pe vremea aceea Filantropia) şi mii de locuinţe particulare cu parter şi un etaj, maximum parter şi două etaje.

Această dezvoltare a fost întreruptă în momentul în care regimul comunist a decis sistematizarea urbană: prima intruziune mare a factorului politic şi ideologic în dezvoltarea oraşului. Acum a venit faza aceasta nouă, a turnurilor. Or, acum unde mergem? Am numărat 26 de blocuri-turn a căror construire e aprobată. Unele deja există, altele vor fi construite. Se doreşte schimbarea feţei Bucureştiului cu blocuri-turn? Asta e întrebarea mea. (...)".

  File Under:  Interviuri  |  
 


.